Catedrala Sfantul Dumitru Craiova

Icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie a constituit dintotdeauna blazonul capitalei Olteniei. Exemplul său a parcurs secole de-a rândul, intensificându-se în viaţa credincioşilor şi creând adevărate punţi peste veacuri. Din acest izvor nesecat de viaţă duhovnicească a răsărit şi catedrala sa, leagăn de istorie şi spiritualitate în Cetatea Băniei, pe malul Jiului, în pământul strbun dar veşnic nou al Olteniei.

Catedrala Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Craiova

Construită în stil bizantin, Catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitru” din Craiova este una dintre cele mai frumoase biserici ale Olteniei. Păreri neconfirmate documentar plasează existenţa ei în vremea fraţilor Petru şi Asan (secolul al XII-lea – 1185), în epoca lui Ioan al Cumanilor (1230) sau chiar în timpul marelui domnitor Mircea cel Bătrân. Pe de altă parte, păstrarea şi perpetuarea stilului bizantin al secolelor X-XV de către boierii craioveşti şi ulterior de voievodul Matei Basarab l-au determinat pe istoricul P. Constantinescu Iaşi să atribuie ctitoria acestei biserici domnitorului Mircea cel Bătrân, legând-o şi de marea victorie împotriva otomanilor de la Rovine.

Întrucât i se mai spunea şi „Băneasa”, epitet folosit târziu (secolele XVIII-XIX), s-a crezut că, de fapt, ctitorii ei ar fi fost boierii craioveşti, bani ai Olteniei. A făcut parte din sistemul de apărare a oraşului Craiova, numindu-se „Domnească”, întrucât din neamul craioveştilor, ctitorii ei, s-au tras câţiva domni ai Ţării Româneşti: Neagoe Basarab (1512-1521), Matei Basarab (1633-1654) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714). După părerea marelui istoric Nicolae Iorga, pe lângă Biserica „Sfântul Dumitru” din Craiova a funcţionat cea mai veche şcoală de preoţi şi dascăli din Oltenia. Din anul 1939, Biserica „Sfântul Dumitru” din Craiova a devenit catedrală mitropolitană.

Sfântul ocrotitor a fost dintotdeauna un element esenţial în poziţionarea ortodoxă a craiovenilor vis-a-vis de-a lungul timpului şi până astăzi. Numele său a fost aşezat ca piatră de temelie în constituirea cetăţii. „Trebuie ştiut că cea mai veche biserică din oraş, catedrala ce-i poartă astăzi numele, a stat dintru început la temeliile Cetăţii Băniei. Prin urmare, suntem pe deplin îndreptăţiţi să afirmăm că nu oraşul a generat catedrala, ci catedrala a generat oraşul, această renumită biserică ce aduna în fiecare toamnă pelerini din toate părţile lumii. Legătura dintre catedrala noastră şi Sfântul Dimitrie poate fi demonstrată şi printr-un medalion din mozaic, descoperit în prima formă a catedralei, ce reproduce exact icoana sfântului de la Tesalonic. Fără îndoială că artistul purta în minte foarte clar chipul original, descriindu-l în lucrarea sa până la cele mai mici detalii. Nu trebuie uitat că, în secolul al XVI-lea, s-a înfiinţat în jurul Catedralei mitropolitane o şcoală ortodoxă care a pregătit teologic Oltenia împotriva ofensivei protestante şi catolice, pentru păstrarea nealterată a credinţei ortodoxe. Tot de aici s-au intensificat în decursul timpului şi cele mai importante acţiuni culturale din oraş. Astfel, la iniţiativa unor vrednici slujitori ai catedralei, în timpul arhipăstoririi vrednicului de pomenire mitropolit Nifon al Olteniei, a luat naştere, în preajma sărbătorii Sfântului Dimitrie, o săptămână culturală a cărei tradiţie s-a prelungit până în zilele noastre” (dr. Toma Rădulescu, Rolul istoric al Sfântului Dimitrie în viaţa Craiovei, în Ziarul Lumina, Ediţia de Oltenia, 15 decembrie 2010, p. 16).

This entry was posted in Descrieri. Bookmark the permalink.